Daca ar trebui sa fac un clasament al celor mai penibile momente, pe primul loc cred ca ar fi plimbarea cu liftul. Cand sunt singura, e minunat! Noroc ca stau la noua si am timp sa aranjez bretonul, sa aplic gloss-ul (luciu de buze nu da bine pe blog :); fie vorba intre noi, eu numai in lift imi pictez buzele, ca-mi place oglinda), sa mai ucid un cosh (deh!, de-ale femeilor) etc. Problema apare cand mai urca cineva. Oprirea la un etaj intermediar imi taie tot cheful. Stiu ca, din acel moment, o sa admir butoanele, tavanul sau graffiti-ul de pe usi. Eventual, daca mi se intalneste privirea cu cea a partenerului de drum, arboram un zambet tamp amandoi si apoi ne intoarcem la butoane si tavan. Mai ai norocul sa afli o barfa mica de la vreo tantica volubila, dar asta se intampla rar.
Vreau sa fac un apel, catre toti cetatenii de buna credinta, ca, atunci cand nu au nimic interesant de povestit, sa foloseasca scarile. Mai scapam de kilogramele nedorite si, in plus, facem si piciorul frumos.
Eu, in lift, am chestii importante de facut, chestii care ard!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu